Este alăptarea prelungită așa de …lungită?
În general la grupurile de suport în alăptare aderă proaspetele mame, cele care au bebeluși de doar câteva zile sau femeile însărcinate, însă majoritatea grupurilor de sprijin pentru alăptare au și mame veterane care alăptează copii de toate vârstele, de la câteva zile, la câțiva ani.
Puține mame au o idee clară despre cât timp vor să alăpteze la început, iar așteptările și realitatea ajung să nu coincidă în ambele direcții.
În același mod în care există mame care renunță la alăptarea copiilor mai devreme decât și-au plănuit, din diverse motive, este ușor ca o proaspătă mamă să fie surprinsă să vadă o altă mamă care alăptează un copil de câțiva ani. Proaspăta diadă are nevoie de timp să se descopere pe sine, mama ajută la această cunoaștere alăptându-și mai mult copilul.
Toate mamele sunt de acord că după primele luni, pe măsură ce trece timpul și continuă să alăpteze, crește presiunea externă de înțărcare. Rudele, prietenii, cunoștințele, vecinii, profesioniștii, etc., pun sub semnul întrebării decizia mamei și încep să vadă ceva ciudat în faptul că ea continuă să își alăpteze copilul, mai ales după vârsta de un an.
Una dintre cele mai frecvente obiecții împotriva alăptării după primul an este că laptele matern nu este suficient de hrănitor, că nu mai este bun,că brusc la 12 noaptea cand ar trebui sa apară artificiile pentru prima aniversare a copilului tău, laptele a devenit apă plată!
Chiar dacă alăptarea nu are numai scopuri nutriționale, ci și emoționale, ideea că laptele își pierde valoarea nutritivă este un subiect care a fost deja respins de multe studii științifice. Atâta timp cât bebelușul suge, corpul mamei continuă să producă lapte, iar compoziția sa nu se epuizează în timp.
Prin studierea compoziției laptelui matern, s-a constatat că proprietățile sale antibacteriene sunt îmbunătățite pe măsură ce copilul crește. În al doilea an, când micutul are mai multe oportunități de socializare și, prin urmare, de a contracta infecții virale și bacteriene, crește concentrația de imunoglobuline, imunoglobuline special concepute pentru a vă proteja copilul împotriva infecțiilor.

Compoziția laptelui matern se modifică pentru a se potrivi vârstei și diferitelor cerințe nutriționale ale copilului tău.
Laptele matern este adaptat UNIC de fiecare mamă pentru a satisface nevoile SPECIFICE ale copilului ei.
Asta da nutriție personalizată!
Conform studiilor recente, din al doilea an, când cantitatea zilnică de lapte scade datorită reducerii frecvenței și a numărului de hrăniri, apare un fel de compensare care are ca rezultat o concentrația de grăsimi mai mare in laptele matern, și o compoziție mai energică și calorică a laptelui matern.
„ In the group of mothers breastfeeding for more than 2 years, the concentrations of fat and protein were the highest in comparison to other analyzed groups. This fact is probably related to the adaptation of milk composition to the increased energy demand of the intensively growing child.”
ALĂPTAREA este și un proces dinamic!
Cercetătorii au arătat că bebelușul este capabil să-i semnaleze mamei nevoile specifice imune. Știați că saliva bebelușilor cauzează o creștere a factorilor imunitari în laptele matern? Acest „flux de lapte retrograd” produce celule imune la cerere pentru bebeluș!
Alăptarea aduce beneficii importante pe termen scurt și pe termen lung pentru sănătatea copilului, dar și pentru mamă. Potrivit Academiei de Medicină pentru Alăptare (ABM), o durată mai lungă de alăptare este asociată cu reducerea riscului de cancer mamar, cancer ovarian, diabet, hipertensiune, obezitate și infarct, spune ABM.
În plus, aceste beneficii sunt direct proporționale cu durata alăptării: cu cât vă alăptați mai mult copilul, cu atât beneficiile îl vor urma până la vârsta adultă.
Adică,mai pe scurt pentru rude, vecini, si alte persone care se stresează de sânii voștri, nop, laptele matern nu devine niciodată apă chioară, ci cu timpul este mai concentrat în beneficii.

Cu toate acestea, există mulți profesioniști (asistenți medicali, pediatri, psihologi, logopezi, pedagogi, profesori, educatori, asistenți sociali etc.) care, imediat cum află că bebelușul este alăptat dincolo de ceea ce consideră „normal”, fac aluzie la viitoare probleme psihologice nedeterminate sau atribuie alăptării orice problemă de comportament, dezvoltare sau sănătate.
Dacă facem o căutare de studii științifice, pe google sau Medline, cu aceste cuvinte cheie” Alăptarea prelungită dăunează “ nu gasim niciun articol, nici macar in MEDLINE, găsim in schimb peste 100 de articole despre alaptarea prelungita doar. Deși, ce înseamna acest prelungit?
Dintre aceste multe articole , nu există nici unul care să vorbească despre riscuri la nivel psihologic sau vătămări pshihologice; am găsit în schimb o reducere a riscului de leucemie; alte studii constată un risc scăzut de astm; unii concluzionează că nu există o scădere a riscului de obezitate; se menționează malnutriția în țările în curs de dezvoltare asociată cu alăptarea exclusivă prelungită (din cauza lipsei unei hrăniri complementare bune). Iar în general în aceste articole vorbesc despre alăptare mai mult de 6 luni, atât.
Am găsit, în schimb unele studii care, concluzionează mai puține probleme de adaptare socială la copiii care sunt alăptați mult timp și o mai bună percepție a relației de atașament cu părinții în adolescență (Fergusson și colab. 1987, 1999). Si este doar un exemplu.
În încheiere vă traduc din concluziile unui alt studiu de-a lungul căruia au fost urmăritii până la vârsta de 6 ani, apoi făcut un follow –up când aceștia au ajuns la 16 ani. – Psychological effects of breastfeeding on children and mothers, Kathleen M. Krol1 and Tobias Grossmann, corresponding author1,2.
La copii, alăptarea a fost asociată cu o performanță cognitivă îmbunătățită și o reacție socio-afectivă. Performanța cognitivă îmbunătățită la copii este probabil legată de acizii grași (adică LC-PUFA) conținuti de laptele matern și de efectul potențial benefic al acestora asupra dezvoltării creierului în timpul copilăriei, în special în ceea ce privește creșterea tractului de substanță albă (mielinizare).
Răspunsul socio-afectiv sporit observat la copiii alăptați este posibil legat de stimularea sistemului de oxitocină și de rolul cunoscut al oxitocinei în promovarea afectelor pozitive și a comportamentelor de abordare, reducând în același timp stresul și comportamentul de evitare.
La mame, alăptarea reduce semnificativ stresul fiziologic și subiectiv, facilitează afectarea pozitivă și îmbunătățește sensibilitatea și îngrijirea mamei
Valoarea alăptării în al doilea, al treilea an și peste este mai mult decât nutrițională. Spre deosebire de alternative, laptele matern continuă să susțină sistemul imunitar individual; oferă confort și conexiune unui copil din ce în ce mai independent; și oferă o serie de factori care nu sunt disponibili în laptele non-uman.
Bibliografie:
BREASTFEEDING AND SUBSEQUENT SOCIAL ADJUSTMENT IN SIX‐ TO EIGHT‐YEAR‐OLD CHILDREN D. M. FergussonL. J. HorwoodF. T. Shannon
Prevention of atopic disease in” at-risk newborns” by prolonged breast–feeding. L Businco, F Marchetti, G Pellegrini, A Cantani
Breastfeeding and Human Lactation 6th Edition, Karen Wambach , Becky Spencer
[…] Am întâlnit de-a lungul ultimilor ani mame presate de personalul sanitar, de partenerii lor, rude, educatori sau chiar de străini care, cu mai multă sau mai puțină educație, insistă asupra înțărcării ca mijloc de independență și soluție la problemele legate de creșterea copilului, hrănirea sau somnul. Toate acestea fără nicio bază științifică. Exact așa ajunge mama să se întrebe: Și, cât să alăptez? […]
[…] Este urgent ca societatea să înțeleagă și să își asume un rol în protejarea și promovarea alăptării. În același mod în care se fac campanii pro vaccinare, campanii împotriva tutunului sau drogurilor, la fel ar trebui făcut și cu alăptarea. Alăptarea este o investiție în sănătate și bunăstare, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, și este datoria tuturor să o protejeze. Chiar dacă alăptarea nu are numai scopuri nutriționale, ci și emoționale, ideea că laptele… […]