Deficiențele în promovarea alăptării în România
În România, alăptarea se confruntă cu provocări semnificative, reflectate în procentele scăzute ale mamelor care optează să își hrănească copiii exclusiv cu lapte matern. Cu toate că laptele matern este recunoscut ca fiind cel mai sănătos și mai benefic aliment pentru nou-născuți, datele statistice arată că doar un procent mic de mame reușesc să alăpteze exclusiv timp de 6 luni, așa cum recomandă Organizația Mondială a Sănătății.
România se confruntă cu o rată scăzută de alăptare, situată sub media globală și europeană. Statisticile oficiale indică o prevalență a alăptării exclusive la 6 luni de doar 21%, mult sub recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) de 50%.
Cauzele acestei situații alarmante pot fi găsite într-o serie de factori, însă unul dintre cei mai importanți este lipsa informației corecte și accesibile pentru mamele aflate în perioada prenatală și postnatală. Deși există eforturi sporite pentru a promova alăptarea în România, mulți furnizori de servicii medicale și comunitare nu sunt adecvat instruiți sau informați în legătură cu avantajele și tehnici corecte de alăptare.
De asemenea, influența factorilor socio-culturali și economici nu poate fi neglijată. Mamele sunt adesea expuse la presiuni sociale și la o lipsă de sprijin în încercarea lor de a alăpta. Lipsa unui mediu favorabil alăptării în spitale, maternități, locuri de muncă și spații publice pot descuraja multe femei să alăpteze. Gândește-te doar la informațiile contradictorii, diferite din maternități. De parcă informația corectă nu este aceiași pentru toți?
Pentru a contracara aceste deficiențe, este esențial să se întreprindă acțiuni concrete în vederea îmbunătățirii accesului la informații precise și la sprijinul adecvat pentru mamele care doresc să alăpteze. Aceste acțiuni ar putea include:
1. Dezvoltarea și implementarea unor programe educaționale cuprinzătoare despre beneficiile alăptării pentru sănătatea copilului și a mamei, adresate atât personalului medical, cât și comunității în ansamblu.
2. Asigurarea formării adecvate a personalului medical și a cadrelor comunitare în ceea ce privește tehnici de alăptare corecte și sprijinul emoțional pentru mame.
3. Organizarea de cursuri antenatale în fiecare cabinet, clinică sau instituție care se ocupă de sănătatea gravidei și a fătului. Și aici am o idee, dacă cumva citiți acest articol și dețineți o clinică, sau lucrați într-una, ma ofer să țin gratuit, curs de alăptarea a nou-născutului.
4. Sprijinirea organizațiilor non-guvernamentale și a grupurilor de suport pentru alăptare, care pot oferi informații și încurajare pentru mamele care se confruntă cu dificultăți în procesul de alăptare.
Cine poate face toate astea? Eu personal am încercat de nenumărate ori, de aceea am creat asociația HelloMama, iar voi puteți ajuta făcând orice donație către asociație. Pentru că rata alăptarii nu va crește singură. De ce e important să o creștem? Pentru că lipsa alăptării vine cu niște costuri uriașe, și nu sunt doar financiare!
Seria studiilor din revista Lancet privind alăptarea a estimat că peste 800.000 de decese ale copiilor la nivel global și pierderi cognitive totale de 302 miliarde de dolari americani pe an pot fi atribuite faptului că nu se respectă recomandările privind alăptarea și expunerii la substituenții de lapte matern (Rollins et al., 2016; Victora et al., 2016)
În final, recunoașterea importanței informației corecte și a sprijinului adecvat în promovarea alăptării este esențială pentru îmbunătățirea sănătății și bunăstării copiilor și mamelor din România. Prin investiții în educație și resurse, putem să ne asigurăm că nu laptele lipsește, ci informarea.
Referințe:
