Hormonii tiroidieni sunt implicați în dezvoltarea sânilor încă din adolescență, iar aceștia joacă un rol și în diferențierea țesutului mamar care are loc în timpul sarcinii. O dereglare a hormonilor tiroidieni, în special un hipotiroidism necontrolat corespunzător, poate avea un impact negativ asupra producției de lapte, deoarece s-a observat în unele studii că poate provoca un deficit de prolactină, hormonul responsabil de producția de lapte. Astfel, de obicei, hipogalactia poate fi asociată cu hipotiroidismul sau hipertiroidismul. Bineînțeles, există mai mulți factori care explică de ce un procent mic de femei nu își pot alăpta exclusiv copii, cazurile reale de lactație insuficientă.
Mai întâi de toate, aș vrea să știți cât de importantă este monitorizarea și tratamentul corespunzător al bolii de tiroidă sub supravegherea unui medic endocrinolog. Ajustarea medicamentației în funcție de nivelurile hormonilor tiroidieni poate ajuta la restabilirea echilibrului hormonal și la îmbunătățirea producției de lapte matern.

Dar aici intervine o problemă, aceste date nu sunt clarificate de endocrinologia modernă …. Cu toate acestea, deși mai multe studii pe animale (șobolani și vaci) sugerează că, în special, hipotiroidismul îngreunează producția și, de asemenea, ejecția laptelui, cercetarea în acest domeniu al medicinei umane este atât de redusă încât nu clarifică mare lucru și lasă toate întrebările fără răspuns. „Se pare”, „ar putea fi”, „există date care indică…” că alăptarea ar fi afectată negativ de alterările tiroidiene și, în special, de hipotiroidism.
Nu avem bine determinate valorile de referință nici pentru TSH, nici pentru T3 sau T4 în perioada de lactație (așa cum există pentru sarcină, de exemplu), care să ne poată indica sau infirma când ne confruntăm cu o posibilă problemă fiziologică de producție a laptelui, legată de funcția tiroidiană sau nu. Toată această incertitudine este bine documentată în documente recente ale societăților medicale internaționale, cum ar fi American Thyroid Society, și în articole ale specialiștilor spanioli referitoare la alăptare și alterările endocrine și tratamentele acestora, din care citez textual:
Hipotiroidism
Simptomele tipice ale hipotiroidismului sunt oboseală, somnolență, senzație de frig, constipație sau anemie, printre altele. Hipotiroidismul de intensitate moderată sau ușoară poate trece neobservat, deoarece simptomele sunt foarte nespecifice. În perioada postnatală poate fi confundat cu depresia post-partum sau pur și simplu cu oboseala atribuită nașterii sau îngrijirii unui nou-născut. La femeia care alăptează, pe lângă toate cele de mai sus, poate provoca o scădere a producției de lapte, uneori ca unic simptom. De aceea, în cazul suspiciunii de hipogalactie adevărată, se recomandă excluderea prezenței hipotiroidismului. Aceasta este credința răspândită între profesioniștii care tratează mamele care alăptează. Deși este bine cunoscută participarea hormonilor tiroidieni în sinteza laptelui, există puține articole medicale care documentează efectele disfuncției tiroidiene asupra producției de lapte.
În cazurile în care producția de lapte sau creșterea în greutate a bebelușului sunt insuficiente, primul lucru care trebuie făcut este evaluarea corectitudinii alăptării (în ceea ce privește atașarea, suptul și transferul de lapte) și asigurarea că nu sunt limitate sesiunile de alăptare.
Cu toate acestea, este logic că bolile de tiroidă, cum ar fi hipotiroidismul și hipertiroidismul, tiroidita, pot avea un impact semnificativ asupra procesului de alăptare. Tiroida este o glandă endocrină care produce hormoni esențiali pentru reglarea metabolismului și a altor funcții corporale, inclusiv pentru producerea laptelui matern. Prin urmare, orice disfuncție a tiroidei poate influența negativ capacitatea unei mame de a alăpta în mod eficient.
În cazul hipotiroidismului, în care tiroida nu produce suficienți hormoni tiroidieni, poate apărea o scădere a producției de lapte matern. Prin urmare, o scădere a hormonilor tiroidieni poate duce la o scădere a nivelului de prolactină și, implicit, la o producție redusă de lapte matern.
Pentru mamele care suferă de hipotiroidism, administrarea corectă a medicației este esențială pentru revenirea la nivelurile normale ale hormonilor tiroidieni din sânge. Doza de medicament, de obicei levotiroxină, este ajustată prin monitorizarea regulată a nivelurilor sanguine, deoarece fluctuațiile hormonale sunt comune în perioada postnatală.
Este important să repetați analizele după naștere, deoarece în această perioadă pot apărea modificări ale nivelurilor hormonale. Dacă doza de medicament este prea mică, nivelurile de prolactină vor fi afectate, ceea ce poate duce la o producție insuficientă de lapte. Ajustarea corectă a dozei de levotiroxină asigură mamei nivelurile hormonale normale pentru o mamă care alăptează.
Simptomele hipotiroidismului includ creșterea în greutate, pielea și părul uscat și oboseala. Este important ca aceste simptome să fie gestionate eficient prin tratament, pentru a nu afecta calitatea vieții mamei și capacitatea acesteia de a alăpta. Am mai scris deja depre medicamente şi alăptare, și găsiți detaliat despre cum puteți verifica dacă un medicament este sau nu compatibil cu alăptarea.
Levotiroxina este secretată în cantități extrem de mici în laptele matern, sau nu este prezenta deloc. Se leagă în mare măsură de proteinele din plasma maternă, ceea ce reduce și mai mult cantitatea disponibilă pentru transferul în lapte. Estimările sugerează că nivelul la care este expus bebelușul este de aproximativ 0,6 nanograme pe kilogram pe zi, o cantitate practic nedetectabilă. Aceste niveluri sunt prea scăzute pentru a influența testele pentru hipotiroidismul neonatal, asigurând astfel siguranța alăptării pentru copil.
Pe de altă parte, în cazul hipertiroidismului sau bolii Graves, în care tiroida produce prea mulți hormoni tiroidieni, poate apărea o scădere a producției de lapte din cauza perturbării echilibrului hormonal în organism. De asemenea, mamele care suferă de hipertiroidism pot prezenta simptome precum nervozitate, transpirație excesivă și palpitații, care pot afecta negativ alăptarea prin reducerea capacității lor de a se relaxa și de a se concentra pe hrănirea bebelușului.
Tratamentele pentru hipertiroidism, inclusiv Carbimazol, Thyrozol și Propranolol, pot fi compatibile cu alăptarea atunci când sunt administrate corect și monitorizate adecvat. Este esențial ca mamele să consulte medicii pentru a asigura siguranța și eficacitatea tratamentului atât pentru ele, cât și pentru sugarii lor.
Vă las o serie de măsuri extra, pe care să le luați în cazul în care suferiți de vreuna dintre bolile expuse mai sus:
1. Susținerea alăptării frecvente și eficiente. Alăptarea la cerere și asigurarea unei prinderi corecte a bebelușului la sân pot stimula producția de lapte și pot îmbunătăți fluxul laptelui.
2. Menținerea unei alimentații sănătoase și echilibrate, bogate în nutrienți esențiali, cum ar fi iodul și seleniul, care sunt necesari pentru funcționarea optimă a tiroidiei și pentru producția de lapte matern.
3. Reducerea stresului. ESTE ABSOLUT IMPOSIBIL SĂ FIE UȘOR CU UN BEBE, la început de drum, însă atunci când vă eliberați de presiunile exterioare și creați acasă un mediu relaxant, cu odihnă cât de mult se poate, aceste aspecte pot ajuta la menținerea echilibrului hormonal și la îmbunătățirea capacității de a alăpta.
4. Asigură-te ca ai un nivel optim de vitamina D. Vitamina D are un impact semnificativ asupra sistemului endocrin, influențând diverse procese hormonale esențiale pentru sănătatea generală, în special în perioada de sarcină și alăptare. Vitamina D joacă un rol important în funcționarea glandei tiroide, care produce hormonii tiroidieni T3 (triiodotironina) și T4 (tiroxina). Acești hormoni sunt esențiali pentru reglarea metabolismului, dezvoltarea neuronală și menținerea echilibrului energetic. Deficiența de vitamina D poate contribui la disfuncții tiroidiene, exacerbând condiții precum hipotiroidismul sau hipertiroidismul, care pot afecta negativ lactația. Studiile sugerează că vitamina D poate influența nivelurile de prolactină, asigurând o lactație eficientă. Femeile cu deficiență de vitamina D pot avea niveluri perturbate de prolactină, ceea ce poate duce la dificultăți în alăptare. Astfel, este vital ca femeile însărcinate și cele care alăptează să monitorizeze nivelurile de vitamina D și să urmeze recomandările medicale pentru a preveni deficiențele și complicațiile asociate.
Deși dezamăgitoare și descurajatoare, lipsa de interes pentru alăptare și condițiile sale fiziopatologice nu mai surprinde. Cercetarea medicală pare să nu mai acorde atenție alăptării, considerând că a fost stabilit deja că este “cea mai bună” opțiune. Laptele matern este excelent, iar mamele ar trebui să alăpteze “dacă pot”, dar pare că nu mai există interes pentru a aprofunda și a elucida aspectele mai delicate ale alăptării.
Pentru cei implicați în acest domeniu al cunoașterii și care își dedică eforturile pentru a ajuta mamele ce doresc să alăpteze este extrem de frustrant să constate lipsa studiilor, incertitudinile tot mai numeroase și lipsa de înțelegere a problemelor de alăptare, în special a celor legate de producția de lapte. O soluționare a acestor probleme pare a fi departe de a fi atinsă.
Cu toate acestea, eu vă sfatuiesc să căutați specialiști, căci doar prin conștientizarea și gestionarea adecvată a bolilor de tiroidă, împreună cu adoptarea unor măsuri specifice pentru sprijinirea alăptării, mamele pot să își maximizeze șansele de a avea o experiență pozitivă și de succes în alăptarea copiilor lor. Iar pentru a evalua alăptarea, îți stau la dispozitie cu serviciul Consiliere în alăptare.
Referințe:
http://online.liebertpub.com/doi/pdfplus/10.1089/thy.2016.0457
Momotani N et al. Thyroid function in wholly breast-feeding infants whose mothers take high doses of propylthiouracil. Clin Endocrinol (Oxf). 2000 Aug;53(2):177-81
BNF Hyperthyroidism Treatment https://bnf.nice.org.uk/treatment-summary/hyperthyroidism.html?fbclid=IwAR20-