Realitatea este că mastita poate apărea oricând în timpul alăptării, fie la început, fie la sfârșit. Nu există un singur timp sau interval de timp în care să putem plasa apariția mastitei, iar trista realitate este că multe mame încetează să alăpteze din cauza acestei afecțiuni, a durerii sau a recomandărilor medicului de a stopa alăptarea.
Mastita este o inflamație a sânului – cea mai comună definiție a mastitei spune că aceasta reprezintă o „inflamare a unuia sau mai multor lobi ai glandei mamare, însoțită sau nu de infecție”.
Pentru ca acest lucru să aibă loc, trebuie să existe o acumulare, o stază a laptelui în lobul sânului și, după aceasta, poate exista o creștere bacteriană care să determine infecția. Deci, mastita este o inflamație a glandei mamare, care poate evolua sau nu către o infecție..
Simptomele mastitei:
- O parte sau tot sânul prezintă durere, este fierbinte, cu pielea întinsă, roșie și inflamată.
- Te simți obosită, extenuată, ai dureri articulare, un tablou simptomatic asemănător gripei.
- Ai frisoane sau te simți febrilă sau temperatura corpului este de 38.5 sau mai mare, sugerând o posibilă infecţie.
- Sânii se simt calzi, fierbinți.
- Pulsul este accelerat.
De ce apare mastita? Din cauza tuturor acelor circumstanțe care implică o drenare redusă a laptelui:
- Dificultate la suptul bebelușului (frenul restrictiv, atașare incorectă).
- Hiperlactație.
- Ragade mamare – rănile la nivelul sfârcului reprezintă o invitație pentru bacteriile neprietenoase. Este foarte important să tratezi ragadele mamare rapid și eficient.
- Scăderea numărului de hrăniri, alăptare la program, înțărcare rapidă.
- Copilul preferă un sân în detrimentul celuilalt (din cauza tensiunilor musculare, torticolis etc.).
- Presiune asupra sânilor: sutien strâns, centură auto, dormit pe burtă etc.
- Obstrucția sânului, canal blocat, perla de lapte …
Tratarea precoce a mastitei este foarte importantă, întrucât mastita lăsată netratată poate duce la boli mai grave, precum abcesul.
În literatura de specialitate se discută despre clasificarea mastitei în două categorii, infecțioasă și non-infecțioasă, mai pe scurt o inflamație cauzată de o acumulare de lapte care mai apoi poate deveni infecție.
Din acest motiv, tratamentul cu antibiotice nu este mereu prima indicație. Există o altă serie de măsuri care sunt eficiente și care, dacă sunt aplicate corect, pot reduce cu 90% riscul de mastită infecțioasă, adică nu ar mai fi nevoie de un antibiotic:
- Drenarea eficientă a laptelui: in cazul mastitei, alăptarea nu se întrerupe! În timpul mastitei cresc componentele antiinflamatorii din laptele matern, cu scopul de a proteja copilul. Componente precum LACTOFERINA ȘI IGA secretor. AȘADAR ESTE EXTREM DE IMPORTANT SĂ PUI MAI DES copilul la sân, și să te asiguri că este atașat corect. Dacă este posibil, este recomandat să poziționezi bărbia bebelușului în direcția zonei inflamate pentru a favoriza drenajul. În niciun caz nu este indicată încetarea alăptării, deoarece acest lucru poate fi extrem de periculos pentru mamă, crescând riscul apariției abcesului mamar.
- Aplicarea corectă a vibrațiilor pentru a ajuta la drenarea laptelui. Așa de des văd mame care încearcă să maseze nodulul începând din spatele lui. Nu e indicat să procedezi astfel! Vezi aici procedura corectă.
- Aplicarea compreselor reci: evită căldura în exces, deoarece poate declanșa creșterea bacteriană. Compresa rece este un antiinflamator natural. Frunzele de varză puse în frigider sau congelator sunt foarte bune pentru mastita acută (strivește-le în prealabil pentru a sparge nervurile și pune-le direct pe sân).
- Întreabă-ți medicul despre medicamentele antiinflamatoare: sunt în general compatibile cu alăptarea. Poți verifica compatibilitatea medicamentelor cu alăptarea la www.e-lactancia.org.
- Odihna: de asemenea, este foarte important ca mama să se poată odihni, ca și când ar fi avut gripă, pentru a se putea recupera.
- Probiotice: deși eficacitatea lor în timpul obstrucției nu a fost dovedită, totuși este cert că nu au nici un efect negativ, căci un adaos de bacterii benefice nu poate aduce decât un plus de sănătate prin fortificarea organismului pentru a reuși să evite o potențială infecție.
- Bea multe lichide.
- Fă alegeri nutriționale bune pentru a avea un sistemul imunitar puternic.
- Vitamina C administrată în doze mari, vitamina C are un rol important în dezvoltarea imunității, contribuind la buna funcționare a globulelor albe, întărind sistemul de apărare al organismului în fața oricăror infecții.
Simptomele unei mastite non infecțioase durează între 2 și 5 zile. Poți urma aceste recomandări timp de 24-48 de ore, iar dacă nu observi îmbunătățiri, mergi la medicul tău ginecolog – acesta îți poate prescrie un tratament cu antibiotice. Sunt extrem de multe medicamente compatibile cu alăptarea, așadar nu trebuie să îți faci griji că nu vei mai putea alăpta dacăva fi nevoie de tratament cu antibiotic.
Foarte important de știut este faptul că poți face o cultură de lapte matern, în acest fel antibioticul va fi ales în funcție de antibiogramă. Este important să reții că tratamentul cu antibiotice pentru mastita acută trebuie să fie de durată, de la 10 la 14 zile și că tratamentele pe perioade scurte pot fi insuficiente și cu un risc ridicat de recurență a acesteia.
În plus, dacă nu acționezi rapid, durerea va reduce capacitatea corpului de a combate inflamația.
Dacă bebelușul tău refuză să sugă din sânul afectat, lucru posibil, deoarece inlamația poate crește conținutul de sodiu din laptele matern, încearcă să începi hrănirea cu sânul neafectat ca mai apoi să il oferi si pe cel afectat.Pe măsură ce te vei simți mai bine, laptele tău va reveni la gustul normal.
Dacă ai vreo problemă cu alăptarea, este de asemenea recomandat să contactezi un consultant în lactație Ibclc, IBCLC fiind cel mai înalt grad de specializare în lactație umană. Poți apela la o consultație online chiar și aici la Info Alăptare unde oferim acest serviciu.
Referinte:
- Breastfeeding and Human Lactation, 5th EDITION
- Breastfeeding: A Guide for the Medical Profession, Ruth A. Lawrence, MD, Robert M. Lawrence, MD
