Probleme frecvente Resurse

Împreună normalizăm alăptarea!

Când vorbim în România anului 2021 despre alăptare văzută ca o chestiune de sănătate publică, nici nu este nevoie să ne uităm la statistici pentru a înțelege cât de departe suntem de recunoașterea generalizată a acestui adevăr, căci putem vedea asta chiar și numai consolându-ne prietena care tocmai a fost lăsată în maternitate cu sânii plesnind de lapte, în timp ce bebelușul doarme după un biberon generos cu lapte praf, simțindu-ne obrajii cum ard de furie când medicul sau farmacistul ne jignește după ce află că alăptăm copilul mai mare de un an sau când primim priviri și comentarii pentru că ținem la sân un copil mai mic/mai mare într-un spațiu public.

Anul acesta, tematica Săptămânii Mondiale a Alăptării, pe care am sărbătorit-o recent, a reușit să ridice foarte multe semne de întrebare mai ales pentru persoanele aparent neimplicate direct în procesul de alăptare, a căror influență este, de fapt, mai mare decât a mamelor care alăptează, ele constituind o adevărată minoritate la nivel național. Și nu ele sunt cele care au puterea covârșitoare de a determina rata alăptării să crească. Și nici nu ar trebui să punem în responsabilitatea lor încă o problemă de rezolvat, pe lângă toate cele pe care le au.

Toate mamele care alăptează au parte de cel puțin câteva secunde în care, având copilul la sân, simt acea bucurie aproape nepământeană, copleșitoare, pe care și-ar dori să o păstreze continuu, fără oprire, fără ca ea să fie umbrită de nici o durere, oboseală, frustrare, epuizare.

Așadar, cine are puterea și mijloacele necesare pentru a face ca alăptarea să devină universal receptată drept un proces firesc și imperios necesar pentru orice copil care se naște? Cine sunt cei care pot duce împreună cu mama greutatea pe care o presupune adeseori alăptarea, pentru ca ea să devină mai ușoară, iar mama să se bucure de un context favorabil pentru a simți din plin minunea pe care o trăiește?

Cum împărțim, deci, responsabilitatea alăptării pentru ca în viața unei mame să predomine bucuria, nu epuizarea? Mama este una, sânii cu lapte la ea se găsesc. Ce mai rămâne de împărțit și alături de cine are nevoie o mama să parcurgă acest traseu cu multe obstacole? Căci alăptarea poate fi asemănată cu o călătorie pe munte –niciodată nu este recomandat să o faci de una singură,ci ar trebui ca mama și bebelușul să beneficieze de toată susținerea pe care o merită și o necesită.

De aceea, WABA (World Alliance for Breastfeeding Action) a inițiat un proiect minunat, menit să răspundă fără echivoc tuturor întrebărilor de mai sus și să ofere puncte de plecare pentru categoriile esențiale din întreaga societate, a căror contribuție poate și va reuși, mai devreme sau mai târziu, să propulseze alăptarea tot mai aproape de țelul ei intrinsec – acela de a-i fi descoperite și apreciate nu doar beneficiile imediate, pentru copil și mamă, ci și celelate aspecte de o importanță covârșitoare, dar prea adesea ignorate, de pe urma cărora are de câștigat o lume întreagă, acum și mai ales în viitor. Acest proiect poartă numele de Warm Chain of Support for Breastfeeding și țintește spre consolidarea unui întreg sistem de ocrotire a diadei mamă-bebeluș, sistem format din toți actorii principali care exercită o influență semnificativă asupra celor doi de la începutul sarcinii și până la finalul perioadei de alăptare.

Mai jos găsiţi 12 fluturaşi, care explică ce înseamnă susţinerea alăptării din mai multe perspective. Ei au fost concepuţi de WABA şi traduşi în limba română pentru voi de Asociaţia HelloMama. Puteţi descărca, printa sau distribui după bunul plac. Desigur, lista de pe fiecare fluturaş rămâne deschisă, căci modalităţile de sprijinire a alăptării, sunt, precum nevoile mamelor,  extrem de diverse. Împreună susţinem şi normalizăm alăptarea!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *