Alaptarea A - Z Probleme frecvente

Furia laptelui

O problemă des întâlnită printre proaspetele mame, fie că decid să alăpteze sau nu, este furia laptelui. Sunt sigură că și voi ați auzit măcar o dată o prietenă, rudă, vecina povestind despre această furie.

Dar ce este ea, cum se “înfurie” laptele așa, de ajunge să le supere și pe proaspetele mame?

Ca să înțelegeți trebuie să vă explic, pe scurt, mecanismul lactației.

Producerea laptelui începe încă din săptămâna a 16-a de sarcină. În literatura de specialitate se regăsește sub denumirea de LACTOGENEZĂ I și este un mecanism aflat sub influența hormonilor din sarcină.

Acest proces este urmat de LACTOGENEZA II. Adică, pur și simplu, perioada în care se face tranziția de la COLOSTRU la laptele matur este un stadiu hormonal care se instalează INDIFERENT dacă mama alăptează sau nu. În acest stadiu este normal ca sânii să sufere din nou modificări, să fie ușor umflați, cu presiune și  mai calzi după naștere. Este un lucru chiar foarte important să simțiți aceste modificări.

Undeva între a 2-a și a 5/6-a zi post partum, atunci când începe ciclul de producție a laptelui matur, mamele simt sânii mai plini, calzi și, desigur, măriți. Această senzație dispare treptat ATUNCI CÂND MAMELE alăptează constant, minimum 8-10 supturi în 24 de ore.

Acum, să vorbim despre FURIA LAPTELUI care, în realitate, este o congestie, un edem al SÂNULUI și implicit al țesuturilor acestuia.

Această furie a laptelui, un termen popular, este definită în literatura de specialitate ca „inflamarea și distensia sânilor și țesuturilor”, cauzată de dilatarea vasculară, precum și de dilatarea alveolelor. Întrucât sânii primesc un aflux mai mare de sânge și lichid limfatic în plus față de laptele care începe să fie produs, apare astfel un edem vascular.

Practic  aceea tranziție în unele cazuri, atunci când SÂNUL NU ESTE DRENAT EFICIENT DIN DIVERSE RAȚIUNI, se poate transforma,  în[M1] :

-Edem.

– APTOZA celulelor epiteliale secretorii. Printre riscuriile angorjării intense se numără involuția mamară. Practic, “micile fabrici de lapte” pot fi distruse prin apoptoză și lactația se stopează.

 -ducte galactofore blocate, dacă tratamentul nu este eficient și/sau suficient.

-mastită ca urmare a ductului galactofor tratat incorect.

– și abces.

O OARECARE angorjare a sânilor în prima săptămână după nașterea copilului este normală, deoarece corpul mamei încă nu știe cât de mult lapte să producă pentru a acoperi nevoia copilul, însă în general lucrurile se vor îmbunătăți în câteva zile, întrucât producția de lapte va fi ajustată la nevoile bebelușului.

Există diferențe majore între tranziția resimțită de mame în ceea ce privește trecerea de la colostru la lapte matur și acest edem. La edem (furia laptelui):

  • sânii sunt tari și se pot simți noduli mari și dureroși;
  • aceștia sunt, de asemenea, fierbinți și extrem de grei;
  • pielea sânilor este foarte întinsa și lucioasă;
  • areola nu este deloc elastică, iar pielea din jurul acesteia este întărită;
  • uneori apare și febra sau chiar frisoanele.

Sfaturi pentru ameliorarea și prevenția acestei congestii

Prevenția se realizează destul de simplu,luând la cunoștință câțiva factori cheie:

  • atașări cât mai frecvente ale bebelușului, cu transfer optim de lapte. Pentru a recunoaște indicatorii transferului optim de lapte citiți aici ;
  • atașare corectă, asimetrică, cu buzele răsfrânte;
  • între 8 și 16 alăptari în 24 de ore. În prima zi, bebelușul tinde să fie mai somnoros însă,începând cu a 2-a zi, alăptările trebuie să fie frecvente;
  • alăptați la cerere și nu impuneți program/orar de supt. În caz că bebelușul este prea somnoros, treziți-l;
  • masați și comprimați sânii în timpul hrănirii;
  • folosiți diferite poziții pentru a alăpta, pentru a ajuta la drenarea sânului pe toate zonele.

Tratament

Dacă sânul este foarte angorjat și atașarea bebelușului nu este posibilă, este recomandat fie să:

1. Extrageți un pic de lapte printr-o tehnică de muls manuală; acest lucru va ajuta la înmuierea mamelonului și implicit la atșare.

Cea mai utilă metodă mi se pare cea folosită de cei de la Stanford și o regăsiți aici .

2. Aplicați o tehnică de masaj limfatic, tehnica Cotterman, denumită și REVERSE PRESSURE SOFTENING. Acest masaj ajută la deplasarea excesului de lichid interstițial spre interiorul sânului și ameliorează supra-distenția canalelor de lapte, reducând altfel durerea și disconfortul și facilitând atașarea, încât bebelușul să poată drena în mod eficient laptele din sân.

Cum se efectuează această tehnică? Un consultant în lactație vă poate învăța cu siguranță să masați corect, fără dificultate, iar pașii îi regășiți în acest videoclip

3. O altă tehnică de masaj care s-a dovedit utilă, cel puțin în cazurile cunoscute și tratate de mine, este următoarea:

  • Folosiți două degete și începeți să masați prin mișcări circulare din exteriorul spre interiorul sânului, în sensul acelor de ceasornic, de 5 până la 10 ori și în sens contrar de 5 – 10 ori.
  • Prindeți sânul cu ambele palme și mișcați-le în sus și în jos de 3 până la 4 ori;
  • Aplicați presiune pe cele 4 puncte meridiane ale sânului.;
  • Apăsați la aproximativ 5 centimetri deasupra, dedesubt, în stânga și în dreapta areolei. Faceți acest lucru de aproximativ 5 până la 10 ori;
  •  Prindeți areola folosind degetul arătător și degetul mare, o prindere de tipul literei C, comprimați sânul și împingeți ușor spre stern cuprinzând toate unghiurile areolei, până când laptele începe să curgă.

4. Aplicați foi de varză crudă pe sân. Eficacitatea aplicării foilor de varză a fost demonstrată prin studii. Se pare că substanțele din varză, asemănătoare taninilor, ajută la reducerea căldurii și a inflamației țesutului glandural. Acestea se aplică după ce sunt rulate cu sucitorul, iar eu personal recomand să fie ținute 5 minute la frigider înainte de a fi aplicate dar nu în toate cazurile. Efectiv, această hotărâre se ia în funcție de cazul respetiv. Se pot aplica de 3-4 ori pe zi, câte 20 de minute per sesiune.

5.  Administrarea de lecitină este folosită de unii specialiști.Se pare că aceasta ar reduce vâscozitatea laptelui, făcându-l mai fluid și astfel mai ușor de scos. Se folosește lecitină de 1200 mg, fie din soia, fie din floarea soarelui. Celor care sunt alergici,in special celor care sufera de APLV, le este recomandată cea din floarea soarelui.

Totuși, este foarte important de reținut că recomandările diferă, atât de la specialist la specialist, cât și de la caz la caz. De aceea, eu recomand mereu ca fiecare caz să fie tratat individual, cu sfaturi personalizate.

Dacă sânii sunt încă foarte fermi și plini după hrănire, puteții mulge din nou, manual, până veți simți detensionarea sânilor.

IMPORTANT atât în prevenirea acestei furii a laptelui cât și a tratamentului este să :

Evitați utilizarea PROTECȚIILOR de silicon și a formulei, dacă este posibil;

Evitați să folosiți biberonul, chiar și cu lapte matern exprimat, deoarece tetina poate provoca confuzie pentru bebeluș și poate modifica suptul acestuia, devenind deloc eficace;

Nu limitați aportul de lichide al mamei, întrucât mama trebuie să bea lichide atunci când simte nevoia.

Nu uitați!! O OARECARE angorjare a sânilor în prima săptămână după nașterea copilului este normală, deoarece corpul mamei încă nu știe cât de mult lapte să producă pentru a acoperi nevoia copilului, însă în general lucrurile se îmbunătățesc în câteva zile,întrucât producția de lapte se va ajusta la nevoile bebelușului.


3 comentarii

  1. […] 1. Mama trece prin așa-zisa furie a laptelui, sânii sunt angorjați și sfârcul aplatizat. Aceasta este o situație temporară ce poate fi rezolvată urmând sfaturile de aici. […]

  2. […] a evita tensiunea, durerea, angorjarea sânilor, furia laptelui și implicit dificultatea pentru nou-născut de a suge, de a apuca mamelonul și areola, sunt […]

  3. […] nu este tratat corespunzător, mastita îl poate urma. Ductul galactofor blocat este diferit de furia laptelui și se tratează diferit, această inflamație poate apărea oricând pe parcursul […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *