Nutriție mami și bebe Probleme frecvente

Forţăm copilul să mănânce tot din farfurie?

Îți amintești când părinții țipau sau se uitau nervos la tine la prânz, la cina sau la micul dejun? Poate chiar  te amenințau și nu te lăsau să te ridici până când nu terminai tot din farfurie?

 Nu face asta cu micuții tăi !

 Aceste comportamente pot crea tulburări de alimentație!  

Forțarea copiilor, presiunea pe care părinții o folosesc pentru a-și face copiii să mănânce provin adesea din îngrijorarea și anxietatea cu privire la cantitatea de alimente mâncată de copil.

Într-adevăr, dacă părinții simt că cel mic nu mănâncă suficient,  pot deveni îngrijorați de sănătatea și bunăstarea copilului lor, le poate fi teamă că acesta nu se va dezvolta sănătos.

În special dacă micuțul este  subponderal, părinții își doresc cu atât mai mult să încurajeze copilul să mânânce și pot ajunge să folosească presiunea fără să-și dea seama că pot avea parte de efectul opus celui dorit.

Forțarea copiilor pentru a mânca este ceva ce trebuie neapărat evitat deoarece această practică a fost asociată cu o serie de consecințe negative:

1. Supraalimentare și supraponderabilitate.

Forțarea unui copil să mănânce poate submina capacitatea lui de a învăța să își controleze apetitul. Copiii trebuie să aibă ocazia să învețe să recunoască semnalele de foame și plinătate ale corpului lor. Prin experimentarea sentimentelor de foame și diminuarea în intensitate a acestor senzaţii atunci când mănâncă, copiii învață cum semnalează corpul lor că necesită mai multă energie sau când a fost consumată suficientă hrană și este adecvat să nu mai mănânce. Despre cum să preveniți obezitatea puteți citi și aici.

2.Respingerea alimentelor.

Disponibilitatea de a încerca un anumit aliment poate fi redusă dacă experiențele inițiale sunt negative. De exemplu, dacă încerc sa forţez copilul să mănânce brocoli,  iar el nu vrea , dar eu insist și îi pun “puțin”pe limbă, este foarte posibil ca data viitoare să nici nu mai deschidă gura, indiferent ce aliment îi propun.

3.Copilul învață că nu este capabil să decidă pentru sine.

Forțând copilul să mănânce, îi dăm să înțeleagă că este normal ca mereu, altcineva să ia decizii cu privire la corpul său, învățându-l că nu el este cel care controlează și că este acceptabil ca un adult să ia veșnic decizii pentru el. Pe scurt, le limităm autonomia, ceea ce îi încetinește atunci când iau decizii, în acest caz cu privire la dieta lor, acoperind și suprimând semnalele de sațietate ale propriului corp, favorizând din nou supraponderalitatea și deschizând calea către obezitate.

Positive parenting-Ariadne Brill

4.Pot dezvolta diverse tulburări de alimentație.

Toate obiceiurile alimentare încep din copilărie. Modul în care micuțul își mănâncă în primii ani de viață va determina modul în care se va desfășura relația lui cu mâncarea, atât în adolescență cât și la maturitate.

Ora mesei trebuie să fie un moment plăcut, în care împărtășim experiențele zilei și ne conectăm cu familia.

De fiecare dată cand vrei sa pui presiune pe copilul tau, sau să îl forțezi, pune-te în locul lui! Încearcă să-ți imaginezi cum ar fi dacă nu ți-ar fi foame și ai fi forțat să mănânci sau chiar să fii hrănit forțat sau să ți se ceară să mânanci tot din farfurie ori un anume aliment pe care tu nici măcar nu-l agreezi. Cum te-ai simți? Empatizarea cu copilul tău și incercarea de a-ți vedea comportamentul  prin ochii lui te va ajuta să recunoști că acest comportament are probabil efectul opus intenției tale. De fiecare dată când copilul tău refuză mâncarea, nu uita să vezi lucrurile din punctul lui de vedere.

Diversificarea ar trebui să aibă o abordare pozitivă şi respectuoasă, iar noi, ca părinţi avem responsabilitatea totală de a-i ghida pe copii în acestă etapa a vieţii lor într-un mod favorabil şi adecvat.

1 comentariu

  1. […] Forțarea copiilor pentru a mânca este ceva ce trebuie neapărat evitat deoarece această practică… […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *