Alaptarea A - Z Probleme frecvente

Despre fumat și alăptare

Știm cu toții că fumatul este un obicei nesănătos.

Unul din cinci români fumează, ponderea fiind mai mare în rândul bărbaţilor (22%) decât în rândul femeilor (18,9%) la nivelul anului 2020, printre care regăsim, bineînțeles, și  femei însărcinate. Cel mai recent studiu global privind consumul tutunului de catre adulţi indică faptul că în momentul de faţă, în România, 5,63 de milioane de persoane sunt fumători curenţi de tutun.

Consumul de tutun este unul dintre principalele motive pentru bolile de inimă, boli respiratorii și cancer.

Fumatul în sarcină  constituie un risc semnificativ de deces prematur deoarece nu afectează doar corpul persoanei care fumează, ci și al bebelușului din burtică. Riscul este asociat deopotriva si celor care se afla in preajma fumătorilor, și cei mai vulnerabili la această situație sunt copiii și bebelușii. Un studiu a constatat că se poate dubla riscul de cancer pulmonar al copilului atunci când acesta crește într-o casă în care ambii părinți fumează. 

Trei din zece femei care fumează mențin acest obicei în timpul sarcinii, în ciuda faptului că știu riscurile pe care fumatul le prezintă pentru sănătatea fătului.

De fapt, se estimează că bebelușii femeilor care fumează între 10 și 20 de țigări pe zi se nasc cu o greutate mai mică cu până la 300 de grame, comparativ cu bebelușii născuți din mame nefumătoare. În același timp, bebelușii născuți din mame fumătoare sunt  mai predispuși să sufere infecții respiratorii și moarte subită.

Dar în timpul alăptării? Ce fac mamele fumătoare, ablactează sau continuă?

Bebelușii fumătorilor prezintă un risc crescut de colici, infecții respiratorii și SIDS (sindromul morții subite la sugari), după cum am scris și mai sus.  Dar…… bebelușii alăptați prezintă un risc mai scăzut de apariție a acestor boli în comparație cu bebelușii hrăniți cu formule, chiar și atunci când mamele lor continuă să fumeze.

Nicotina absorbită de corpul mamei se regăsește în lapte.

Concentrația sa depinde de:

  • numărul de țigări fumate
  • modul în care fumați, dacă inhalați profund sau nu
  • timpul scurs între ultima țigară și alăptare.

Potrivit La Leche League: „Prin urmare, putem spune că printre beneficiile alăptării, mai ales dacă alaptarea durează mai mult de șase luni, se remarca reducerea efectelor nocive ale fumatului pasiv pentru bebeluș (probleme respiratorii și digestive, colici, risc mai mare de moarte subită, neliniște, creștere mai mică …). „.

Dar cum afectează fumatul alăptarea?

  • determină o scădere a nivelului de bază al prolactinei, hormon necesar pentru sinteza laptelui;
  • inhibă efectul oxitocinei, prin descărcarea de adrenalină, care scade reflexul de ejecție a laptelui;
  • punctele de mai sus determină o scădere a producției de lapte.

Desigur, cel mai bine pentru bebelușul dumneavoastră este să încetați să fumați în timp ce alăptați,  sau măcar să reduceți numărul țigărilor, pentru a incerca astfel o reducere a riscurilor mentionate mai sus.

Ce puteți face pentru a reduce riscurile?

  • fumați după ce alăptați sau așteptați cel puțin 90 de minute, chiar două ore după fumat pentru a alăpta;
  • nu fumați niciodată în prezența copilului;
  • micșorați cât de mult se poate numărul de țigări fumate în 24 de ore;
  • nu fumați în casă, încercați să fumați afară sau într-un loc care poate fi aerisit foarte bine;
  • schimbați-vă hainele după ce ați fumat, spălați-vă bine mâinile și fața;
  • prindeți-vă cât mai strâns părul.

PENTRU A OPRI FUMATUL, MAMA TREBUIE SUSȚINUTĂ ȘI NU ÎNVINUITĂ!!!

Renunțarea la fumat rămâne soluția preferată. Cu toate acestea, tutunul rămâne o dependență. Și, ca orice dependență, nu este ușor, ba chiar este dificil să scapi de ea.

Oficialii din domeniul sănătății recomandă oprirea fumatului înainte ca un copil să fie conceput, însă un copil nu este întotdeauna rezultatul planurilor făcute cu luni în avans…..Pentru a găsi suportul necesar renunțării la tutun puteți cere suport și aici.

Dar țigările electronice?

Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), substanțele găsite în vaporii țigărilor electronice includ:

  • particule ultrafine care pot fi inhalate adânc în plămâni;
  • substanțe chimice cauzatoare de cancer, cum ar fi nitrozamine, formaldehidă și propilen glicol (un solvent utilizat în antigel);
  • aromatizant precum diacetilul, o substanță chimică legată de o boli pulmonare grave, cum este bronșiolita obliterantă;
  • metale grele, inclusiv nichel, staniu și plumb.

În plus, deoarece fumatul este asociat cu tulburări de somn la adolescenți și adulți, cercetătorii au început să analizeze tiparele de somn ale bebelușilor alăptați de mamele care fumează. Ei au descoperit că sugarii mamelor care fumează chiar înainte de alăptare au somnuri mai scurte și tiparele somnului modificate.

Cu toate acestea, se pare că beneficiile alăptării depășesc riscurile expunerii la nicotină în timpul alăptării.

Sunt mame care aleg să nu alăpteze.

Din păcate, studiile arată că fumatul continuu fără a alăpta este mai dăunător. Copilul este expus fumatului pasiv fără a se bucura de toate beneficiile alăptării. De asemenea, mama s-ar lipsi de beneficiile pe care i le aduce alăptarea.

Așadar, cântăriți bine situația și alegeți fiind informate!

Schulte-Hobein B, Schwartz-Bickenbach D, Abt S, Plum C, Nau H. Cigarette smoke exposure and development of infants throughout the first year of life: influence of passive smoking and nursing on cotinine levels in breast milk and infant’s urine. Acta Paediatr. 1992 Jun-Jul;81(6-7):550-7.

Hopkinson JM, Schanler RJ, Fraley JK, Garza C. Milk production by mothers of premature infants: influence of cigarette smoking. Pediatrics. 1992 Dec;90(6):934-8.

Little RE, Lambert MD 3rd, Worthington-Roberts B, Ervin CH. Maternal smoking during lactation: relation to infant size at one year of age. Am J Epidemiol. 1994 Sep 15;140(6):544-54.

American Academy of Pediatrics Committee on Environmental Health. Environmental Tobacco Smoke: A Hazard to Children. Pediatrics.

Shenassa ED, Brown MJ. Maternal smoking and infantile gastrointestinal dysregulation: the case of colic. Pediatrics. 2004 Oct;114(4):e497-505.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *