Alaptarea A - Z

Alăptarea și cariile bebelușilor

Alăptarea este o practică naturală și esențială care aduce numeroase beneficii atât mamei, cât și bebelușului. Cu toate acestea, de-a lungul timpului, a circulat o greșită concepție conform căreia alăptarea poate duce la carii dentare la sugari/ copii. În acest articol voi explora cercetările și studiile care au desființat acest mit și voi aduce în lumină efectul protector al laptelui matern asupra dinților.

Cum se dezvoltă cariile?

„Cariile reprezintă o problemă dentară comună care afectează oameni de toate vârstele. Ea apare atunci când bacteriile din cavitatea bucală produc acizi care erodează smalțul dinților, ducând la apariția cariilor. Mai mulți factori contribuie la caria dentară, inclusiv igiena orală precară, o dietă bogată în zahăr și anumite bacterii din cavitatea bucală.” Citat conform OMS.

„Caria timpurie a copilăriei (CPI) este o boală cronică și infecțioasă de etiologie complexă și multifactorială. Constă într-un proces distructiv al dintelui care are loc ca o consecință a demineralizării suprafeței dentare. Bacteriile din gură metabolizează glucoza depusă pe dinte, producând acid lactic, scăzând astfel pH-ul și acest pH acid (sub 5,5) este responsabil de demineralizare.” Citat conform AAP.

Mitul Alăptării și al Cariilor Dentare

Ideea că alăptarea cauzează carii dentare are la bază credința că zaharurile naturale din laptele matern ar putea contribui la dezvoltarea bacteriilor dăunătoare în cavitatea bucală. Cu toate acestea, numeroase cercetări au infirmat această afirmație și au stabilit că laptele matern nu cauzează carii dentare. În plus, trebuie să evităm confuzia, egalitatea, dintre zaharul din laptele matern și laptele praf. Acestea două nu sunt deloc egale ca și compoziție, nu mai zic că formula are zahăr adăugat, citiți aici.

Așadar, cauzează alăptarea de orice fel – nocturnă, la cerere, carii? Dovezile actuale spun că nu.

Convingerea că alăptarea la cerere în timpul nopții cauzează carii se bazează pe articolele publicate în anii ’70 și ’80. Iar în cadrul acestor studii care au dezvăluit această informație greșită, practic printre sugarii cu carii, erau sugari care primeau și biberon cu formulă. Caria de biberon se numește așa deoarece implică un biberon, și deseori și formula de lapte. Parcă începe să sune diferit, nu?

Investigații mai recente, cu mii de copii grupați luând în considerare toți factorii de risc pentru dezvoltarea cariilor, nu găsesc o legătură directă cu alăptarea.

Numeroase studii au fost efectuate pentru a investiga relația dintre alăptare și cariile dentare. Un studiu semnificativ realizat de Kramer și colaboratorii săi în 2007 a urmărit o mare cohortă de mame și bebeluși și nu a găsit nicio legătură între alăptarea prelungită și cariile dentare, copiii au fost urmăriți până la vârsta de șase ani.

În plus, o revizuire sistematică realizată de Tham și colaboratorii săi în 2015 a ajuns la concluzia că alăptarea ar putea chiar să protejeze împotriva cariilor dentare. Un alt studiu realizat de Avila și colaboratorii săi în același an a constatat că micuții alăptați erau mai puțin afectați de cariile dentare în comparație cu cei hrăniți la biberon.

Deci studiile ne sugerează chiar că laptele matern ar putea fi un factor de protecție, în timp ce laptele formulă pare să favorizeze apariția cariilor. Cu toate acestea mamele sunt sfătuite să renunțe la alăptare, dar medicul, sau oricine le dă acest sfat nu investighează ce altceva mai mănâncă copilul sau capabilitatea structurii lui orale.

Să o luăm la pas mărunt. Pentru dezvoltarea cariilor, sunt necesare mai multe condiții:

-Să existe dinți, logic, nu?

-Să existe bacterii cariogenice: cel mai frecvent implicat este Streptococcus mutans. Gurile copiilor pot fi colonizate de aceste bacterii prin inoculare accidentală de către părinți și îngrijitori, atunci când îl cam pupi pe gură sau sufli, guști mâncarea înainte de a o oferi copilului.

 S-a demonstrat că este un factor de risc ÎNALT de apariţie a cariilor la copiii sub 3 ani, dacă mama a avut sau are carie activă în ultimul an.

-Timpul în care bacteriile sunt atașate de dinte este critic. Alimentele care au o textură lipicioasă și rămân aderente la dinți pentru perioade mai lungi de timp pot crește riscul de carii. Dacă igiena dentară adecvată nu este respectată pentru a îndepărta aceste resturi alimentare, bacteriile au mai mult timp să producă acizi care erodează smalțul dinților.

În general, din practica mea, copilașii consumă alimente bogate în carbohidrați:  aceștia sunt substratul bacteriilor, în special al monozaharidelor care se metabolizează rapid. Alimentele cu mai mult de 14% zahăr prezintă un risc ridicat de carii. Multe alimente introduse devreme în alimentație, precum cerealele procesate, conțin o proporție mare de zaharuri rafinate,  de care părinții nu sunt întotdeauna conștienți. Mierea și sucurile de fructe reprezintă, de asemenea, două dintre alimentele excesiv de bogate în zaharuri, iar consumul lor constant poate accelera formarea cariilor.

– Există o serie de factori individuali care pot predispune un copil la carii dentare. Aceștia includ cantitatea de salivă, care poate fi redusă în anumite afecțiuni medicale sau din cauza utilizării anumitor medicamente, precum corticosteroizii utilizați în mod obișnuit pentru tratarea astmului. De asemenea, defectele ale smalțului, anatomia neregulată a suprafeței dentare și circumstanțele individuale pot contribui la creșterea riscului de carii.

Și acum, tot la pas mărunt, să vedem proprietățile laptelui matern

Laptele matern este un fluid de mare complexitate biologică, protejează activ și este imunomodulator. Sănătatea orală beneficiază din plin de această bogăție imunitară.  Printre factorii de apărare prezenți în laptele matern se numără:

1. Imunoglobulinele, în special IgA: Acești anticorpi au mai multe roluri printre care protejează inclusiv gura bebelușului împotriva invadatorilor nocivi. IgA acționează ca o barieră imună în tractul digestiv al bebelușului, prevenind dezvoltarea bacteriilor dăunătoare.

2. Lactoferina: Această substanță lipsește bacteriile de fier, limitându-le capacitatea de a se dezvolta. Ea eliberează fierul doar în prezența receptorilor din intestinul bebelușului, asigurând un control precis al bacteriilor. Deci le taie păpica bacteriilor ca să nu se dezvolte.

3. Enzime cu acțiune antimicrobiană : Laptele matern conține enzime precum lizozima și lactoperoxidazele, care combat bacteriile dăunătoare și susțin un mediu oral sănătos.

Deci acești factori de apărare inhibă creșterea bacteriană,  ei privează bacteriile de fier și îl eliberează doar în prezența receptorilor din intestin.

În plus, laptele matern este o sursă de minerale esențiale, precum calciul și fosforul. Aceste minerale contribuie la remineralizarea dinților bebelușului, asigurând dezvoltarea lor sănătoasă.

Bonus, în compoziția laptelui intră elemente precum arginina și ureea, care contribuie la menținerea unui pH adecvat în gura bebelușului. Un pH optim, situat între 7,1 și 7,7, ajută la prevenirea demineralizării dinților, protejându-i de carii.

Bonus pentru bonus: laptele matern găzduiește și o microbiotă proprie, o comunitate de bacterii prietenoase. Aceste bacterii nepatogene concurează cu agenții patogeni pentru același spațiu în gura bebelușului, asigurând un mediu cât mai favorabil pentru sănătatea orală.

Alăptarea contribuie, de asemenea, la dezvoltarea fizică optimă a gurii și a dinților. Actul alăptării implică coordonarea diferitelor grupe de mușchi, nervi cranieni și oase ale maxilarului, ceea ce ajută la modelarea gurii și la menținerea sănătății dentare. Studiile au arătat că alăptarea poate chiar să reducă riscul de malocluzii, adică de dinți nealiniați, la copii. În plus, dacă te gândești la mecanismul suptului cu sfârcul care se elonghează spre palatul moale, cum poți spune ca specialist că stă laptele în contact cu dinții?

În concluzie, laptele matern nu este doar o sursă nutritivă vitală pentru bebeluș, ci și un aliat de nădejde în menținerea sănătății orale. El oferă protecție imunologică, ajută la remineralizarea dinților, menține un pH corect și întreține o competiție benefică între bacterii. Acest elixir natural demonstrează încă o dată că natura este cea mai pricepută farmacistă atunci când vine vorba de sănătatea noastră.

Deși alăptarea a fost scutită de vină în ceea ce privește cariile dentare, trebuie să luăm în considerare alți factori de risc. O dietă bogată în zahăr, fumatul matern în timpul sarcinii și practicile de igienă orală inadecvate pot, de asemenea, contribui la cariile dentare la copii.

Igiena dentară este esențială încă de la apariția primului dintișor al copilului tău. Această etapă inițială a dezvoltării dentare marchează începutul unei vieți sănătoase pentru dantura copilului tău. Știu că celor mici nu prea le place sau vor să dețină controlul asupra periutei dar învățarea unor obiceiuri de igienă dentară de la o vârstă fragedă îi ajută pe copii să dezvolte practici sănătoase de periaj și igienă pe tot parcursul vieții.

Și după cum spuneam, în lumea modernă, alimentația copiilor este adesea influențată de alimentele procesate bogate în calorii și zaharuri( de foarte multe ori ascunse sub alte denumiri). Nu există nimic mai important pentru dezvoltarea și bunăstarea copiilor decât alimentația lor. Adoptarea unei diete bazate pe alimente reale și materii prime de calitate poate avea un impact profund asupra sănătății și viitorului lor, și aici întră si bunăstarea cavității orale.

Să afirmi că alăptarea prelungită produce carii, fără o bază științifică concludentă, să discreditezi beneficiile alăptării, să dai vina pe mamele care aleg să continue alăptarea peste doi ani nu te face altfel decât rău intenționat, orice specializare ai avea!

Referinte:

Nobile C, Fortunato L, Bianco A, Pileggi C, Pavia M. Pattern and severity of early childhood caries in Southern Italy: a preschool-based cross-sectional study. BMC Public Health 2014, 14:206

Palmer B. Breastfeeding and Infant Caries: No Connection. ABM NEWS and VIEWS, The Newsletter of The Academy of Breastfeeding Medicine, 2000, Vol.6, No. 4 (Dec), p27 & 31.

F Weber, M Woolridge, J Baum, An ultrasonographic study of the organisation of sucking and swallowing by newborn infants, Dev Med Child Neuro, 1986,19-24.

Kramer MS, Vanilovich I, Matush L, et al. The effect of prolonged and exclusive breast-feeding on dental caries in early schoolage children: new evidence from a large randomized trial (published online ahead of print Sept. 18, 2007). Caries Res 2007;41(6):484-488. doi:10.1159/000108596.

Valaitis R, Hesch R, Passarelli C, Sheehan D, Sinton J. A systematic review of the relationship between breastfeeding and early childhood caries. Can J Public Health 2000;91(6):411-417.

Ribeiro NM, Ribeiro MS. Breastfeeding and early childhood caries: a critical review (in Portuguese). J Pediatr (Rio J) 2004; 80(suppl 5):S199-S210.

White V. Breastfeeding and the risk of early childhood caries. Evid Based Dent 2008;9(3):86-88.

Iida H, Auinger P, Billings RJ, Weitzman M. Association between infant breastfeeding and early childhood caries in the United States. Pediatrics 2007;120(4):e944-e952.

Arora et al. Early childhood feeding practices and dental caries in preschool children: a multi-centre birth cohort study. BMC Public Health 2011, 11:28

Liang Hong, DDS, Steven M. Levy, John J, Warren, Barbara Broffitt, Infant Breast-feeding and Childhood Caries: A Nine-year Study. PEDIATRIC DENTISTRY V 36 / NO 4 JUL f AUG 14

Mohebbi SZ, Virtanen JI, Vahid-Golpayegani M, Vehkalahti MM. Feeding habits as determinants of early childhood caries in a population where prolonged breastfeeding is the norm.CommunityDent Oral Epidemiol. 2008 Aug;36(4):363-9.

Nunes AMM, Alves CMC, Araùjo FB, Ortiz TML, Ribeiro MRC, Silva AAM,Ribeiro CCC: Association between prolonged breast-feeding and early childhood caries: a hierarchical approach. Community Dent Oral Epidemiol2012, 40:542–549.

Blanco-Cedres L, Guerra ME, Rodríguez S. Lactancia materna en la prevención de hábitos orales viciosos de succión y deglución. Acta Odontológica Venezolana 2007;45:71-3.

Moimaz SA, Zina LG, Saliba NA, Saliba O. Association between breast-feeding practices and sucking habits: a cross-sectional study of children in their first year of life. J Indian SocPedodPrev Dent 2008;26(3):102-6.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *