Dacă aș fi primit un bănuț pentru fiecare dată în care am auzit fraza asta, sigur nu aș conduce un Citroen!
Doar pentru că mama ta, soacra, vecina, sora, mătușa, prietena, străinul de pe stradă îți spun că laptele tău nu este suficient de nutritiv, asta NU înseamnă că este adevărat sau că au dreptate. Facem un exercițiu de logică și imaginație: cum crezi că am fi supraviețuit ca specie dacă majoritatea mamelor ar fi produs lapte de calitate redusă?
S-a dovedit că până și mamele care sunt subnutrite și care trăiesc în situații de sărăcie extremă și precaritate produc lapte matern de calitate. Laptele matern nu își pierde proprietățile în timp, laptele matern nu se transformă nici măcar în apă! Există, bineînțeles, variații individuale cauzate de dietă, dar corpul femeilor folosește același model pentru a face lapte și acesta este întotdeauna de calitate.

Este important să înțelegi cum funcționează producerea laptelui pentru a avea răspunsul potrivit.
Mama mănâncă mâncare, mâncarea este digerată, nutrienții trec în sânge; stimulate de hormonul prolactină, alveolele (celulele care produc lapte) preiau acești nutrienti – proteine, zaharuri și grăsimi – din fluxul ei sanguin, producând lapte. Bineînțeles, procesul este mult mai complex, dar în ceea ce privește nutrienți este ca în timpul sarcinii. Așa cum nevoile bebelușului tău vor fi mai întâi satisfăcute și tu vei fi lipsită de orice nutrient care nu este suplimentat suficient fie prin alimentație, fie prin administrarea separată, același lucru este valabil și cu alăptarea. Corpul tău se va asigura mai întâi că nevoile bebelușul tău sunt satisfăcute și apoi vor fi îndeplinite nevoile de nutrienți ale mamei.
La mamă va fi vizibilă orice deficiență de nutrienți înainte de copil. Prin urmare, este important să urmezi o dietă echilibrată atunci când alăptezi, nu doar pentru a te asigura că ai cu adevărat nutrienții de care bebelușul tău are nevoie în sânge, ci mai mult pentru că tu ai nevoie de ei. Alăptarea arde aproximativ 500 kj pe zi, așa că asigură-te că mănânci suficient.
Elementele care pot varia de la mamă la mamă sunt iodul și acizii grași esențiali, așa că femeile occidentale care alăptează ar trebui să crească consumul de alimente bogate în acizi grași esențiali: pește gras, nuci, ulei de semințe etc. .
Chiar dacă mănânci necorespunzător și alimentația ta nu este complet echilibrată, nu este un motiv de îngrijorare, întrucât celulele care se ocupă de producerea laptelui reușesc să extragă tot ce este necesar din rezervele materne pentru ca bebelușului să nu îi lipsească nimic.
Mamele cu deficiențe nutriționale continuă să producă lapte de calitate pentru bebelușii lor, din acest motiv este foarte important, deși nu au cea mai echilibrată dietă din lume, să continue să-și alăpteze bebelușii, care vor primi astfel cel mai adecvat lapte, pentru a le garanta sănătatea și creșterea.

Deci de ce vrea să sugă din nou dacă primește lapte de bună calitate? Pentru că așa vrea. Pentru că are nevoie de confort, pentru că bebelușii sunt complet dependenți de mamele lor. Pentru că poate trece printr-un puseu de creștere sau poate are parte de o etapă de dezvoltare cognitivă/motorie. Pentru că îi este dor de tine. Cu excepția cazului în care nu își bifează indicatorii de creștere, atunci alăptarea la fiecare oră este normală. Da, NORMALĂ.
Ceea ce este clar e că o dietă echilibrată nutrițional oferă suficientă energie pentru ca mama să susțină alăptarea cu succes, fără a-și epuiza rezervele de nutrienți.
Și oricui pretinde că îți poate da sfaturi nepotrivite și nesolicitate despre alaptare, făcându-te să te simți vinovată, incapabilă de a-ți îngriji copilul, trebuie sa îi impui o limită necesară: fiecare își vede de propriul copil și de propriii sâni.
Așadar, dacă laptele matern este întotdeauna bun și aproape toate mamele produc suficient lapte, de ce atât de multe femei spun că nu pot alăpta pentru că bebelușilor lor le era foame?
Este greu de găsit un singur motiv pentru că se poate să se fi întâmplat mai multe lucruri.
Hipogalacția sau lactația insuficientă adevărată este o afecțiune foarte rară. În cele mai multe cazuri, ceea ce mama percepe ca fiind o producție insuficientă este, de fapt, o cascadă de probleme care au rezultat dintr-un management greșit al alăptării, un fren lingual scurt sau chiar recomandări contradictorii și inconsecvente.

Adesea, în spatele acestor experiențe negative ale alăptării există și așteptări care nu își găsesc corespondența în realitatea de zi cu zi. Marea majoritate a proaspetelor mame nu au văzut niciodată cum decurge cu adevărat alăptarea, așa că nu știu cum funcționează ea. Cele mai multe se așteaptă ca bebelușii să mănânce la fiecare trei ore și să doarmă intre alăptări, lucru care se întâmpla foarte rar în viața reală deoarece fiecare bebeluș are propriul său ritm. Și din nou, din cauza ignoranței, aceste mame ajung să concluzioneze pripit că micuțul plânge pentru că îi este foame, adică pentru că nu au lapte bun sau suficient.
Există o întreagă generație de femei, astăzi bunici, care nu și-a alăptat copiii, ceea ce înseamnă că s-a rupt lanțul de transmitere familială a culturii alăptării. Ca atare, susținerea din partea acestei categorii lipsește uneori și trebuie compensată cu informație din surse sigure și cu ajutor profesional!
Referințe:
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0306987717306497?via%3Dihub
Boquien CY (2018). Human Milk: An Ideal Food for Nutrition of Preterm Newborn. Frontiers in Pediatrics 2018;6:1-9.
Bravi F, Decarli A, Agostoni C, Ferraroni M (2016). Impact of maternal nutrition and breast-milk composition: A systematic review. The American Journal of Clinical Nutrition 2016;104:646-662.
Innis S M (2014). Impact of maternal diet on human milk composition and neurological development of infants. The American Journal of Clinical Nutrition 2014;99:734S–741S.